MAPPF Kontinua Kolleta Hare Ektare 200 Iha Munisipiu Manufahi

Estrela inativaEstrela inativaEstrela inativaEstrela inativaEstrela inativa
 

 

Manufahi , 20 de Setembru 2024- Ministério Agricultura, Pecuária, Pesca no Floresta (MAPPF) liu husi Diresaun Servisu Municipal  Agrikultura  (SMA)Manufahi kolleta  haré Verdade nakroman hamutuk ektare 200 ne'ebé utiliza audubus organiku poc nasa, super nasa no hormonik  iha aldeia uma ferik, suku uma Berloik, Postu Administrativu Alas.

Ministru MAPPF, Marcos "MAMETA" da Cruz esplika katak, povu agrikultór sira hatudu ona sira -nia rezultadu di'ak ne'ebé sira oferese ba governu ne’eduni governu  tenke fó apresiasaun ba  agrikultór sira-nia servisu tanba sira halo ona buat di'ak iha rai Alas ne'e. “ ha’u  konsidera área ida ne'e sai potensial boot ba natar. tanba ne'e iha serimónia koleta hare ne'ebé hetan partisipasaun másimu husi governu sentral no munisipal atu fó apresiasaun ba servisu  agrikultór sira nian no  ba futuru presiza fasilita  tan ekipamentu ne’ebé sufisente ba sira”.

Ministru mós salienta, Planu governu nian liu husi Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta mak atu hasa'e produsaun liu husi servisu intensifikasaun hodi funsiona nafatin área natar sira ne'ebé durante ne'e funsiona ho di'ak, inklui buka atu loke tan área potensial foun. Tanba natar uma Berloik postu Alas ne'e tinan barak abandona. Ne'eduni parte Ministériu sei halo esforsu hodi buka identifika fatin sira ne'ebé konserva bee hodi bele fó apoiu liu tan ba infraestrutura báziku sira atu labele husik bee sulin estraga de'it hodi nune'e bele apoiu liu tan agrikultór sira atu hasa'e produsaun iha rai laran espesiál iha Munisípiu Manufahi.

Iha fatin hanesan, Prezidente Autoridade Munisípiu Manufahi, Luis Marçal da Costa Tavares hatete, politíka munisípiu nian mak oínsa atu hasa’e produsaun iha parte hotu-hotu hanesan agrikultura, pekuaria, peskas nomós servisu seluk sira ne’ebe mak hakbesik an ba povu atu sai na’in, atu nune’e  bele tau prioridade ba tinan ida ne’e liu husi planu  assaun annual munisípiu ba iha parte agrikultura nian liu-liu irigasaun . “ PAM  hatutan  natar  hirak ne’e abandona barak tebes ho ida ne’e mak ita servisu ho parte hot-hotu inklui mós ministerio atu bele tau prioridade ba irrigasaun karau ulun ho irrigasaun ki’ik sira liu husi  programa PNDS ho PDN, tanba iha munisípiu manufahi  komesa halo hela sosializasaun ba komunidade sira atu sira bele hatene liu tan importansia husi servisu agrikultura ne’e rasik tanba ne’e mak motiva agrikultór  sira  atu  servisu agrikultura la’os servisu ida ne’ebe mak la fo vantajen, tanba durante agrikultor balun sente ladun kontente hodi kuda hare depoiz kolleta laiha merkadoria maibé bao in fos sira ne’e bele apoiu ba programa merenda eskolar, alende ida ne’e iha munisípiu manufahi mós iha planu ba oin bele hasa’e  produsaun nune’e hamenus importasaun husi rai liur”.           

Nune’e mós Xefe Grupu Agrikultura hadomi bee susu, Mateus Gonçalves, agradese  ba Governu liu husi Ministériu Agrikultura tanba bele mai kolleta ona hare ho veridade  Nakroma ne'ebé  prodúz ona. Nu’udar agrikultór ne’e hanesan motivasaun ida atu fóesperansa ba sira hodi bele dezenvolve setór agrikultura ho di'ak liu tan. Husi rezultadu ne'ebé sira prodús ne'e balun sei fa'an ba merkadu no balun sei uza hodi han. Tamba ne'e nia husu ba Ministériu atu apoiu ekipamentu tratór mai iha postu Alas, atu bele fila rai ne’ebé  sei mamuk hodi bele kuda hare barak liu tan.Ekipa DMEA

Search

Login