Oecusse- Secretario Estado Pescas (SEP) Domingos dos Santos Macaro hala’o vizita trabalhu hodi haree dereta Intek irigasaun iha Tono, sentru mekanizasaun nomós sentru Produsaun animal nomós kolan ikan banden tradisionál iha Sakato, objetivu husi vizita ne’e hanesan monitorizasaun atu haree direta kondisaun ril ne’ebé akontese iha terenu. Vizitasaun ne’e hala’o iha loron Kinta (27/06/24) iha Postu Admnistrativu Pante Makasar.
Iha entrevista SEP, Domingos dos Santos Macaro esplika, mehi atu hasa’e produsaun brani hodi halo investimentu tantu iha área agrikultura, pekuaria, peskas no irrigasaun presiza investe maka’as atu bele átende nesesidade komunidade iha Timor tomak nune’e iha Vizitasauna SEP ba iha Intek Irigasaun Tono, sentru Mekanizasaun sentru Produsaun Animál no kontinua ba vizita kolam Ikan banden tradisionál. “Iha Irrigasaun Tono RAEOA ita observa katak kondisaun diak maibé presiza de’it Bokadór sira tenki halo monitorizasaun lor -loron iha situasaun saída de’it wainhira tenki prontu iha área refere hodi bele halo kontrolu, nune’e wanhira iha situasaun balun presiza duni sira nia tulun tenki halo atendimentu. Nia problema seluk ne’e ba iha tempu naruk presiza duni estabelese cek dam ou terras atu bele reduz be’e nune’e be’e halai tuir dalan labele fo implikasaun ba ezistensia konstrusaun be’e nian.”
Nia informa, rekomendasun husi Diretór Regionál Agrikultura RAEOA kona-ba preokupasaun kona-ba irrigasaun neduni iha posibilidade Ministériu bele apoiu eskavadór ida atu bele tau iha irrigasaun hodi bele hadia be’e refere. iha área mekanizasaun nian iha totál trató ho marka Kubota no Massey Ferguson hamutuk unidade 21, maibé balu avaria ona, dadaun ne’e mekániku sira konsegue reativa fali tratór 13 portantu hela 7 mak grave, maibé ita kompara katak ita halo manutensaun presu hanesan ho sosa foun, hirak ne’e hotu ha’u sei relata ba Ministru. Iha Sentru ne’e iha ema ida de’it mak halo segurana no operador hamutuk 11, maibé seguransa presiza tau atensaun tanba ema ida de’it atu kontrola lor loron ne’e difícil neduni presiza rekursu s ne’ebé suficiente atu bele halo monitorizasaun ba ekipamentus hirak ne’e. katak SEP Domingos
Nia akresenta, iha sentru mekanizasaun fatin parazen ba tratór tenki iha nune’e atu garante katak tratór sira seguru atu bele halo operasaun ba natár sira ne’ebé presiza. Portantu total área natar ne’ebé mak agrikultór sira halo totál 1.700 ektares ne’e presiza duni ekipamentus ne’ebé naton atu bele halo operasaun.
Iha fatin hanesan, Diretór Regional Agrikultura RAEOA, Amaro Efi sente ourgullu tebes ho vizita SEP nian, tanba bele haree besik liu tan ba iha Irrigsaun, sentru mekanizasaun no sentru Produsaun Animal nomós kolan ikan tradisionál iha Sakato Oecusse nian.
Preokupasaun ami nian mak Barajen Tono ninian, hanesan sedementasaun ida ne’e mak durante ne’e sira hasoru iha sira nia rejiaun ida.“Fiar katak ho vizitasaun SEP ne’e ba futuru bele hakbi’it netik ami atu bele rezolve sedementasaun ne’ebé mak sempre akontese iha ami nia Barajen.” Husu Amaro
Nia hatete, Iha sentru meknizasaun, ne’e SEP apoiu ona hodi hadiak trator balun ne’ebé mak durante ne’e para hela ka at, iha trator ho unidade 20 ne’ebá mak hetan apoiu orsamentu husi Governo Sentral hodi hadia ona 13 unidade bele hakma’an servisu agrikultór sira hodi halo natar iha epoka dahuluk nian 2024. DMEA